Astronomii au reușit să afle când se va ciocni Galaxia noastră cu Andromeda

Astronomii NASA au reușit să afle, cu ajutorul telescopului Hubble, când se va ciocni galaxia noastră Calea Lactee cu vecina Andromeda. Cele două sunt atrase constant de gravitatea fiecăreia, iar cercetătorii se așteaptă să se unească în aproximativ patru miliarde de ani. Peste încă două miliarde de ani, cele două vor forma o singură entitate, scrie BBC.


Poziția Soarelui nostru se va schimba însă steaua și planetele sale nu vor fi distruse. Dar dacă peste patru miliarde de ani oameni vor mai exista și se vor uita la cer, vor avea parte de o proveliște spectaculoasă. 


”Pentru prima oară am reușit să măsurăm mișcarea Galaxiei Andromeda”, a declarat cercetătorul șef Roeland van der Marel, din cadrul Institutului de Științe Spațiale din Baltimore, Statele Unite. 


”În prezent, Galaxia Andromeda se vede pe cer ca un mic și neclar obiect. Ea a fost observată în premieră de astronomi în urmă cu 1.000 de ani.  Puține lucruri îi fascinează pe oameni așa cum o fac destinul și viitorul. Faptul că putem prezice că acest mic obiect de pe cer va ajunge să înghită Soarele și sistemul nostru solar este o descoperire cu adevărat remarcabilă și fascinantă”, a mai spus cercetătorul.

Trenul glonţ Hayabusa, cel mai rapid şi luxos din Japonia Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: httTrenul glont hayabusa cel mai rapid si luxos din Japonia

Cu o viteză maximă de 320 de kilometri pe oră şi vagoane mobilate în cel mai luxos stil, trenul japonez "Hayabusa" face senzaţie la scurt timp după lansarea oficială.

Trenul de mare viteză circulă în fiecare zi între capitala Tokyo şi oraşul Aomori, în nordul Japoniei. "Şoimul" este nu numai cel mai rapid tren din Japonia, dar şi cel mai luxos.

Clienţii cu pretenţii pot avea parte de un loc la clasa I, unde un valet personal îi va servi cu şampanie şi delicatese rare. Bineînţeles, preţurile sunt pe măsură.

Amatorii de lux la mare viteză vor trebui să scoată din buzunar peste 300 de dolari pentru o singură călătorie.

ENERGIA ELECTRICA IN ROMANIA

In Romania, istoria producerii si folosirii electricitatii incepe in secolul 19, prin realizarea in anul 1873 la Iasi a unui iluminat electric temporar.
Patrunderea energiei electrice in tara noastra s-a produs gradat in functie de posibilitatile economice si sociale. Anul 1882 - marcheaza inceputul electrificarii in Romania, in paralel cu tarile dezvoltate.
In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce asigura, printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe Calea Victoriei - Prima retea de iluminat din tara. In octombrie are loc punerea in functiune a centralei electrice din Gara de Nord din Bucuresti, pentru iluminatul incintei acesteia.

Oltenia a beneficiat de electricitate inca din secolul al XIX-lea, la dezvoltarea sistemului energetic contribuind in mare parte faptul ca prin aceasta zona trece fluviul Dunarea. Acesta a insemnat pentru Oltenia o sursa extrem de importanta de energie, iar pe parcurs a permis si dezvoltarea din punct de vedere energetic a intregului sistem romanesc.Primul moment important este cel al iluminarii, in anul 1887, a Teatrului National din Craiova. Aproape un deceniu mai tarziu, in 1896, a fost pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP), precum si prima retea de iluminat public din Craiova, care avea 636 de lampi concesionate firmei AEG Berlin pana in anul 1937. In 1902 a fost pus in functiune la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara, la doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume. Acesta a functionat pana in anul 1932. In 1906 a fost pornita prima Uzina electrica de utilitate publica tutelata de primaria Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al colaborarii dintre primaria acestui oras si Societatea Romana de Electricitate Siemens-Schukert din Bucuresti. In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala electrica Calafat cu grupuri Diesel - Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai tarziu au fost inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu Severin echipata cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precum si Centrala electrica Slatina, care beneficia de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi.
Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956, iar Craiova in 1959.
Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a zonei Oltenia Nord, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroseni - Barbatesti (cu functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene de 35 kV Barbatesti - Rovinari, cu statie electrica de 35 kV la Rovinari. Ulterior au mai fost puse in functiune statiile electrice de 35 kV Balteni, Ticleni si Barbatesti. In 1957, a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si Constructii Electrice Rurale Pitesti, iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni - Barbatesti a fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Un an mai tarziu apare primul centru de retele electrice la Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate Targoviste. In 1959, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Barbatesti - Craiova si a statiei 110/35/6 kV Craiova (Est), orasul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic National. Tot in acelasi an, Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP, realizata dupa licenta firmei elvetiene Sulzer, cu o serie de perfectionari originale. In 1963, toate instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in administrarea intreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinta IRE Oltenia. Tot atunci a fost infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centrele Alexandria, Rosiori de Vede, Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din cadrul IRE Bucuresti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in functiune linia electrica aeriana de 220 kV Slatina - Bucuresti Sud, cu gabarite de 400 kV.
Anul 1963 - punerea in functiune a primului grup de 100 MW la CTE Ludus (Iernut). Primul grup de 100 MW din tara si cel mai mare la acea vreme.
Anul 1966 - punerea in functiune a primului grup cu turbine cu gaze de 36,5 MW la CET Bucuresti Sud. Cel mai mare grup cu turbina cu gaze din tara;
Anul 1966 - punerea in functiune a primului grup de 200 MW la CTE Ludus (TA5). Primul grup de 200 MW din tara si cel mai mare la acea vreme
Anul 1967 - punerea in functiune a primului grup de 315 MW la CTE Isalnita, cel mai mare din tara la momentul respectiv. Grupurile de 315MW de la ISALNITA sunt dotate cu cate doua cazane Benson de 510t/h si turbine Rateau-Schneider si au fost in perioada 1980-1990 cele mai fiabile grupuri energetice din tara.
Anul 1977 - punerea in functiune la CTE Rovinari a primului grup de 330 MW de constructie romaneasca (TA4). Primul grup de constructie romaneasca de 330 MW.
Anul 1977 - Termocentrala Turceni, asezata în sudul judetului Gorj, la jumatatea distantei dintre Tg-Jiu si Craiova, este cea mai mare termocentrala construita în Sistemul Energetic National (grupul nr.1 a fost pus în functiune în 1978, iar grupul nr.7 în 1987). Grupurile sunt realizate în conceptie bloc - cazan BENSON 1035 t/h, turbina cu condensatie 330 MW- licenta Rateau Schneider, generator ALSTHOM. În prezent, SE Turceni are în exploatare 5 grupuri energetice de 330 MW - 1,3,4,6 si 7 cu o putere instalata de 1650 MW.
Puterea instalata in termocentrale la 31 decembrie 2003 era de 9.745 MW , din care 62,5% sunt grupuri pe carbune si 37,5% grupuri pe hidrocarburi .

SUA - o superputere cu o retea energetica de lumea a treia : in 14 august 2003, la ora 1 p.m., in Ohio, timp de o ora, liniile de inalta tensiune au cazut unele dupa altele si au cauzat inchiderea automata a unor centrale astfel incat pana de curent s-a extins, trei ore mai tarziu, cuprinzand opt state ale SUA si estul Canadei .

"Nu suntem atotstiutori", a declarat un responsabil newyorkez, adaugand ca, in mod normal, sistemul ar fi trebuit sa se autoregleze. De ce nu s-a intamplat asa ramane de aflat intr-o faza ulterioara a anchetei, dupa coroborarea tuturor datelor.
Canadienii au dat vina pe un fulger.??? Surse din cadrul FBI si al Departamentului Securitatii Interne au convenit ca pana nu a fost rezultatul unui atentat terorist, desi cauzele producerii acestui incident ramin deocamdata neclare. Una dintre posibilitatile luate in discutie ar fi o lovitura de fulger, care ar fi atins centrala hidroelectrica de pe partea americana a Cascadei Niagara. Aceasta versiune, propusa de catre Departamentul Apararii Nationale din Canada nu este insa sustinuta si de catre autoritatile americane din domeniul energetic. Un purtator de cuvint al biroului premierului canadian declarase, de asemenea, ca s-a semnalat un incendiu la uzina Con Edison din New York.
„Nu cunoastem cauzele penei de curent. Este prea devreme pentru a face speculatii pe aceasta tema“, a raspuns presedintele companiei Con Edison, William Edwards, ca raspuns la aceste presupuneri. La rindul sau, ministrul canadian al apararii, John McCallum, a subliniat ca pana are la origine o cadere de tensiune semnalata la o uzina nucleara din Pennsylvania. Autoritatile americane din domeniul gestionarii situatiilor de criza sustin insa ca nu s-au semnalat probleme la nici una dintre cele cinci uzine nucleare de pe teritoriul acestui stat si ca la toate acestea activitatea continua sa se desfasoare normal.

Americanii si-au folosit mobilele pe post de lanterne : 
Aparatura de inalta tehnologie a devenit inutilizabila in timpul celei mai mari pene de curent din istorie. Retelele de telefonie mobila au cazut din cauza suprasolicitarii, iar conexiunile la Internet nu au mai functionat. Americanii au redescoperit lanternele si telefoanele publice, obiecte uitate de saltul tehnologic din ultimii ani. Singurele utilizari ale ultimelor cuceriri ale stiintei si tehnicii au fost mult departate de scopul lor initial, oamenii folosind display-urile telefoanelor mobile sau ale player-elor de mp3-uri pentru a-si cauta drumul prin intunericul care a cuprins strazile. In New York, lifturile si sistemele de aer conditionat nu au mai functionat, iar mii de oameni au iesit pe strazile din Manhattan, la o temperatura de 32 de grade Celsius. 

In timp ce realimentarea cu electricitate incepuse sa se faca treptat simtita in majoritatea oraselor din nord-estul Statelor Unite si sudul Canadei - afectate de cea mai mare pana de curent din istoria continentului nord-american -, inginerii energeticieni americani si canadieni nu reusisera sa stabileasca cu exactitate cauzele care au provocat acest incident. Dupa ce autoritatile de la Washington au exclus categoric teoria unui atac terorist, expertii din domeniul energetic au incercat sa ofere cateva explicatii pentru pana de curent care a afectat aproape 50 de milioane de persoane. Phillip Harris, presedintele PJM Interconnect, compania care coordoneaza reteaua de aprovizionare cu electricitate din Pennsylvania si din alte noua state americane, a declarat ca pana de curent a fost provocata, cel mai probabil, de o defectiune tehnica produsa la o centrala electrica din regiunea Marilor Lacuri, centrala aflata fie in nordul statului New York, fie pe teritoriul canadian. Centrala respectiva era conectata la alte instalatii energetice majore, iar caderea de tensiune, printr-un efect de domino, a dus, intr-un interval de numai trei minute, la blocarea a alte 21 de centrale, intre care zece centrale nucleare. Pana de curent s-a extins apoi rapid, afectand liniile de inalta tensiune din estul si centrul Statelor Unite, a mai spus Harris. El a explicat ca sistemele automate care monitorizeaza reteaua de electricitate au functionat normal, intervenind pentru a compensa caderea de tensiune aparuta in nordul Statelor Unite, insa, in cele din urma, incercand sa suplineasca lipsa de electricitate, reteaua a devenit instabila si a determinat inchiderea sau izolarea unor instalatii electrice, in scopul prevenirii unui colaps al intregului sistem energetic american. "Nu vom sti ce a determinat aceasta pana, decat dupa ce vom verifica toate detaliile existente. Ne va lua insa ceva timp pana sa analizam toate amanuntele si sa gasim cauza initiala", a avertizat Harris. In timp ce oficialitatile americane nu s-au pronuntat asupra cauzelor exacte ale incidentului, canadienii s-au lansat intr-o serie de declaratii contradictorii. La scurt timp dupa producerea incidentului, biroul premierului canadian anunta ca pana de curent a fost declansata de incendiul provocat de un fulger care a lovit o centrala electrica aflata in partea americana a cascadei Niagara. Aceasta informatie avea sa fie insa infirmata rapid de autoritatile locale americane din zona Niagarei. Ceva mai tarziu, ministrul canadian al Apararii, John McCallum, a afirmat ca pana de curent care a paralizat nord-estul continentului american a avut loc din cauza unei probleme survenite la o centrala din Pennsylvania. Tot autoritatile de la Ottawa au anuntat ca reteaua canadiana a fost "contaminata" de la cea americana. Un oficial canadian a declarat ca, in momentul producerii penei de curent, Canada importa electricitate din Statele Unite. Vineri dimineata, responsabili canadieni din domeniul energetic afirmau ca, mai intai, vor fi realimentate cu energie localitatile mici, de teama ca nu cumva reconectarea unui oras mare sa nu duca la o noua paralizare a retelei electrice, din cauza cererii mari de curent. In acelasi context, autoritatile canadiene au cerut populatiei sa nu-si puna imediat in functiune aparatele electro-casnice. Pana de curent produsa joi dupa-amiaza i-a facut pe specialistii americani din domeniul energetic sa recunoasca un adevar incredibil. "Statele Unite sunt o superputere cu o retea energetica din lumea a treia" a declarat, ieri, Bill Richardson, fost secretar al Departamentului pentru Energie, adaugand ca la originea acestei catastrofe se afla faptul ca "nimeni nu mai construieste capacitati electrice de transmisie care sa faca fata necesitatilor noastre actuale". La randul sau, consilierul unei organizatii de evaluare a starii retelei electrice din Statele Unite, David Cook, avertizase Congresul american, inca de acum doi ani, ca o pana de curent de mare amploare este inevitabila. "Intrebarea nu este daca se va mai produce o pana majora a retelei de electricitate, ci cand si unde se va intampla acest lucru", declara Cook la vremea respectiva, in fata Congresului. El a mai precizat ca infrastructura energetica a Statelor Unite imbina in mod periculos metode de control computerizate cu echipamente invechite, datand din 1950. Desi organizatia lui Cook apreciase, anul trecut, ca vor fi necesare 56 de miliarde de dolari pentru reabilitarea retelei, oficialitatile de la Washington nu au fost dispuse sa investeasca in acest scop decat 35 de milioane de dolari. Administratia Bush si lideri ai Comisiei pentru energie electrica din cadrul Congresului discuta, de doi ani, despre o noua legislatie care sa contribuie la refacerea sistemului energetic. Si s-a facut putina lumina... Vineri seara, energia electrica nu fusese inca restabilita in tot orasul New York, iar Detroit ar putea ramane fara curent si peste weekend. In New Jersey, in schimb, lumina revenise in majoritatea caselor, ca si in Toronto, Canada. In restul statelor, alimentarea cu energie electrica fusese restabilita partial. Traficul revenise si el la normal, desi metroul newyorkez nu a circulat seara, in timpul orelor de varf. Tronsoane ale sistemului energetic au continuat insa sa aiba probleme si in timpul zilei de vineri. Autoritatile au rugat cetatenii sa nu utilizeze aparate cu consum mare de energie, care pot provoca noi caderi in reteaua inca insuficient stabilizata.

Penultima pana serioasa de curent din Statele Unite a avut loc pe 11 august 1996, cind patru milioane de consumatori din noua state americane si din Mexic au stat in bezna timp de zece ore. O pana de curent asemanatoare a afectat noua milioane de oameni in New York pe 13 iulie 1977. Americanii au ramas in intuneric pentru 25 de ore. Pana de curent cunoscuta drept "Marea pana", care a avut loc in 1965, a fost cea mai mare de pana acum, din istoria Statelor Unite: 25 de milioane de americani din New York, New England si o parte din Pennsylvania si New Jersey au fost in intuneric pentru o zi, incepind din dupa amiaza de 9 noiembrie.

Radiatiile si centralele nucleare

1. Radiatiile nucleare
În univers, majoritatea atomilor care compun elementele chimice sunt stabili. Cei mai stabili sunt cei care
contin un "numar magic" de neutroni (2, 8, 20, 50, 82, 126) sau de protoni (2, 8, 20, 50, 82). Aceasta proprietate de stabilitate deosebita se explica prin existenta unor "învelisuri" nucleonice complete. Atunci când excesul de neutroni din nucleu depaseste o anumita limita, nucleui devine instabil. Depasirea starii de instabilitate se poate realiza prin dezintegrari radioactive succesive si emiterea unor radiatii nucleare. Deci radiatiile nucleare sunt emisii de particule elementare sau unde electromagnetice care se propaga în spatiu, fiind însotite de o energie pe care o cedeaza total sau partial materiei cu care intra în contact.
Materialele care emit astfel de radiatii sunt denumite materiale radioactive.
Proprietatea nucleelor de a se dezintegra spontan, prin emisia unor radiatii, se numeste radioactivitate
naturala. Prin bombardarea unor nuclee stabile cu neutroni sau alte particule se obtine radioactivitatea artificiala.
2.Tipuri de radiatii
Principalele tipuri de radiatii ionizate întâlnite în natura, în centralele nucleare sau utilizate în domeniul
medical sunt:  a, b, g, neutroni, raze X si radiatii cosmice.
• Radiatii a - o particula a este în esenta un nucleu de He cu energie foarte ridicata, emisa de un izotop
radioactiv. Particula a este încarcata pozitiv, fiind formata din 2 neutroni si 2 protoni. Particula a are o putere de penetrare foarte scazuta, putând fi stopata chiar si de o foaie de hârtie.
• Radiatii  b - sunt constituite din electroni (particule elementare cu sarcina electrica) cu viteze mari, proveniti
din nuclee instabile. Particulele b au o putere de penetrare mai mare decât particulele b, putând fi stopate de o folie de aluminiu.
• Radiatii g - sunt radiatii electromagnetice, monocromatice (fotoni) emise de nucleele excitate. Capacitatea
de penetrare a acestor radiatii este mult mai mare decât a radiatiilor a si b, pentru stoparea acestora fiind necesar un perete de beton, din plumb sau o cantitate mare de apa.
• Neutronii - sunt particule lipsite de sarcina electrica, eliberate prin reactii nucleare, inclusiv prin fisiune.
Neutronii au o putere de penetrare dependenta de energia lor. O protectie eficienta împotriva neutronilor se poate realiza prin pereti din beton sau cantitati mari de apa.
• Razele X - sunt radiatii emise în urma unor tranzitii energetice ale atomilor si au energii mult mai joase decât
radiatiile g, având o putere mare de penetrare. Razele x au o larga utilizare în domeniul medical fiind obtinute prin bombardarea unei ]inte metalice cu electroni.
• Radiatiile  cosmice -  sunt  particule  energetice  care  în  atmosfera  sufera  interactiuni  complexe  si  sunt
absorbite în mod gradat, astfel încât doza înmagazinata scade pe masura ce se apropie de sol (la altitudinea de 300 m este de aproape 3 ori mai mare decât la nivelul marii).

Specialistii sustin ca, datorita efectelor biologice, pentru un individ din populatie (nu cei expusi profesional),
ar  trebui  sa  se  admita  o  iradiere  artificiala  în medie  de  numai  1 mSv/an  peste  iradierea  naturalå  medie  de 2,3 mSv/an.
În reactoarele nucleare se produc cele mai însemnate cantitati de materiale radioactive, în functionare
normala, reactoarele energetice au o influenta mica asupra mediului datorit\ m\surilor de protectie si control. în schimb, în cazul unui accident grav influenta asupra mediului si popula]iei poate fi nefasta. De aceea, se iau cele mai eficiente masuri pentru cresterea sigurantei în func]ionarea centralelor nucleare.
În Marea Britanie, ]ar\ cu o industrie nucleara (civil\ si militar\) foarte dezvoltata, eliberarile din instalatiile
nucleare au o contributie de 0,1% din doza totala.
În conformitate cu normele nationale si internationale pentru populatie se admite încasarea anuala a unei
doze limita de 5 mSv (0,5 Rem), iar pentru personalul de exploatare din centralele nucleare de 50 mSv (5 Rem).
Exista anumite zone în India, China, Japonia sau Brazilia unde grupuri mari de oameni primesc doze de
radiatie naturala de 3-4 ori mai mare decât doza medie pe glob, f\r\ s\ se fi constatat o incidenta crescuta a
cancerului la populatie. Se constata, deci, ca dozele maxime permise pentru populatia care locuieste în apropierea
centralelor nucleare (5 mSv/an) este mult mai mic\ decât doza primit\ de popula]iile din zonele amintite mai sus
(7-10 mSv/an).
Rapoartele de la mai multe centrale CANDU în functiune au indicat ca dozele individuale de expunere anuala
a celor mai afectate categorii de personal de exploatare din centrala sunt cuprinse între 1 si 10 mSv, constatându-se, deci încasarea unor doze profesionale mult sub cele maxim permise.
5. Efectele radiatiilor
Interactia radiatiilor cu materia, în faza initiala, nu difera daca materia este vie sau fara viata, constând într-un
transfer de energie.
Utilizarea  radiatiilor  în  condi]ii  controlate  poate  avea  efecte  benefice  asupra  omului.  Este  cunoscuta
utilizarea radiatiilor în tratamentele medicale (distrugerea celulelor canceroase), diagnosticari (radiografii), în industria alimentara (conservarea alimentelor) si în industria farmaceutica (sterilizarea instrumentelor chirurgicale), etc.
Pe de alta parte însa, radiatiile pot produce importante distrugeri celulare.
Efectele biologice ale radiatiilor pot fi grupate în:
• efecte somatice,  care apar la nivelul  celulelor  si ac]ioneaza asupra fiziologiei  individului
expus, provocând unele distrugeri care ar putea conduce la moarte sau la reducerea sperantei de viata;
• efecte genetice, care apar în celulele germinale, conducând, astfel, la mutatii genetice
la descendenti.

Radiatiile de la Fukushima, de doua ori mai mari decat se credea

 Radiatiile emise in primele zile la centrala nucleara de la Fukushima, imediat dupa dezastrul din 11 martie 2011, sunt de doua ori - doua ori si jumatate mai ridicate decat a fost estimat prima data de expertii japonezi, a afirmat operatorul centralei avariate intr-un comunicat de presa emis joi.

Tokyo Electric Power a declarat ca propria sa analiza, efectuata in cursul anului trecut, stabileste ca radiatiile emise in primele trei saptamani dupa accident reprezinta aproximativ o sesime din radiatiile emise in timpul dezastrului de la Cernobil din 1986, potrivit Reuters.

"Daca aceste informatii ar fi fost disponibile la timp, am fi putut sa o folosim pentru planificarea evacuarilor", a explicat purtatorul de cauvant al Tepco, Junichi Matsumoto.

Deoarece senzorii de detectare a radiatiilor apropiati de centrala nucleara au fost scosi din functiune de cutremurul si tsunamiul din 11 martie, operatorul Tepco si-a bazat estimarile pe alte posturi de monitorizare si alte date stranse de agentiile japoneze de monitorizare.

Tepco, ce va fi nationalizata in iulie de guvern in schimbul unui imprumut de urgenta, ce va evita falimentul companiei, a estimat ca reactoarele de la Fukushima au eliberat 900.000 de terabecquereli de substante radioactive in atmosfera in martie 2011. Aceasta cantitate este de doua ori - doua ori si jumatate mai mare decat estimarea Agentiei japoneze de Siguranta Nucleara si Industriala, si cu 17% mai ridicata decat cea mai grava estimare intocmita de agentia guvernamentala.

Peste 99% din radiatiile emise in urma accidentului au fost eliberate in atmosfera in primele trei saptamani.

MOTOARE

1. - MOTOARE CU ABURI -


Energia aburilor inca mai asigura o mare parte din energia folosita in prezent.Chiar si cele mai avansate reactoare nucleare
sunt doar simple surse de caldura care transforma apa in aburi
pentru a actiona turbine legate la generatoare de electricitate.

Prima masina cu aburi a fost inventata in secolul I e. n. de catre inginerul grec Heron din Alexandria. O sfera goala pe dinauntru era
pivotata pe doua tuburi prin care treceau aburii dintr-un mic fierbator.Aburii umpleau sfera si ieseau prin tevi dispuse in parti opuse ale acesteia. Jeturile de aburi care tasneau determinau sfera sa se roteasca .Totusi ,in ciuda faptului ca era o inventie interesanta , masina nu servea unui scop util.
Prima masina cu aburi cu utilitate practica a fost inventata in 1698 de un inginer englez pe nume Tomas Savery. Aburul dintr-o camera era racit pana se condensa si forma o cantitate mica de apa. Reduerea mare a volumului producea un vid partial,care era folosit penru a absorbi apa din minele de carbuni.

Forta pistonului

La masina inventatade inginerul englez Tomas Newcomen , in jurulanului 1710 , aburii impingeau un piston in sus printr-un cilindru .
Apoi cilindrul era racit pentru a condensa aburii ,si pistonul era tras in jos .Condensarea aburilor reducea presiunea din cilindru ,astfel incat presiunea atmosferica era suficienta pentru a impinge pistonul in jos.Din acest motiv , Newcomen isi numea masina cu aburi ``atmosferica`.Ea era folosita pentru a pune in functiune pompe de mina.
Desi s-a dovedit mult mai eficienta decat sistemul lui Savery , masina lui Newcomen era extrem de inceata si ineficace . Aceasta pentru ca dupa racire cilindrul trebuia incalzit pentru a produce din nou aburi necesari care sa impinga pistonul in sus.Altfel aburiii s-ar fi condensat instantaneu.


Cel care a rezolvat aceasta problema a fost inginerul scotian James Watt . La masina sa inventata in 1769 ,aburii treceau intr-o camera separata pentru condensare .Deoarece cilindrul nu era incalzit si racit alternativ ,pierderile de caldura ale masinii erau relativ scazute.De asemenea ,masina lui Watt era mai rapida ,pentru ca puteau admite mai multi aburiin cilindru odata ce pistonul se intorcea in poitia initiala.Aceasta si alte imbunatatiri concepute de Watt au facut ca masina cu aburi sa poata fi folosita intr-o gama larga de aplicatii.
In perioada victoriana ,locomotive cu aburi puternice revolutio-
nasera deja calatoria pe uscat.Masinile cu aburi au facut posibile si tiparirea ziarelor ,torsul si tesutul textilelor si actionarea masinilor de spalat in ``spalatoriile cu aburi`` .Masinile cu aburi puneau in miscare caruselele ,iar unii fermieri foloseau energia de abur pentru a ara pamantul.Antreprenorii de curatatorii aveau aspiratoare cu aburi ,si la cele mai bune frizerii din orase existau chiar si perii pentru masarea capului actionate de aburi.
Miscarea rotativa

Miscarea primelor masini cu aburi produceau o miscare alterna-
tiva (de `` du-te-vino``)prin intermediul pistoanelor care se deplasau in cilindrii.Aceasta miscare a putut apoi sa fie transformata in miscare rotativa prin mijloace mecanice.
Turbinele cu aburi produc miscarea rotativa nemijlocit prin forta
aburilor.Mai multi inventatori au experimentat cu turbine cu aburi in anii 1800 , insa abia in anul 1884 a aparut un model eficient si manevrabi,inventat de inginerul englez Charles Parsons . La cativa ani de la inventie turbinele Parsons erau folosite la propulsarea vaselor si actionarea generatoarelor.

Transformarea energiei

Masinile cu aburi si turbinele transforma caldura in energie .La
ambele caldura produsa de combustibil este folosita la fierberea de apa ,obtinandu-se un volum de aburi de 1600 de ori mai mare ,iar aburii comprimati provoaca miscare . La motoarele cu piston aburii se dilata intr-un cilindru ,impingand un piston.La turbinele cu aburi, aburii care se dilata actioneza rotoare. In ambele cazuri , aburii pierd energie termica.
Masinile cu aburi si turbinele sunt exemple de motoare cu arde-
re externa ,deoarece caldura se aplica in afara sectorului de lucru ,de obicei prin combustie-arderea combustibililor . Aburii sunt creati in fierbatoare prin arderea petrolului sau a carbunilor. In centralele nucleare caldura este produsa prin reactii nucleare.

2. - MOTOARE ELECTRICE -


Electricitatea fiind o forma foarte avantajoasa de energie ,ge -
neratoarele si motoarele electrice au o utilizare foarte larga - de la motoare pentru burghie si pana la locomotive.
Electricitatea exista de la crearea materiei ,intrucat materia este formata din atomi ,care contin particule incarcate electric ,numite protoni si electroni .Vechii greci stiau ca frecand o bucata de chihlimbar cu o bucata de panza ,aceasta va atrage obiecte usoare ,dar nu aveau o explicatie a acestui fenomen.De fapt ,frecarea genereaza electricitate.
Materialele neincarcate electric au un numar egal de electroni,in carcati negativ,si de protoni ,incarcati pozitiv , care se neutralizeaza reciproc .Insa prin frecarea a doua materiale ,se produce un transfer de electroni de la unul la altul  dezechilibrand incarcarea lor electrica . Cel care primeste electroni se incarca negativ , iar cel care pierde electroni se incarca pozitiv .

Motorul cu megavolti

Unul dintre generatoarele prin inductie des folosite este cel in -
ventat in anul 1931 de Van de Graaff . O curea confectionala dintr -un material izolant transmite energia unei sfere metalice , care ajunge in cele din urma la cateva milioane de volti.Generatorul electric de tip Van de Graaff este utilizat pentru a testa materiale izolante care trebuie sa reziste la tensiuni mari . De asemenea , acest tip de generator este utilizat in cercetarea nucleara ,tensiunea inalta fiind folosita pentru accelerarea vitezei particulelor de subatomi.
Cu toate ca generatoarele prin frecare si inductie genereaza o
tensiune foarte inalta , ele nu pot genera curent continuu . Aceasta nevoie a fost satisfacuta doar la sfarsitul anilor 1790 , cand omul de stiinta italian Alessandro Volta a inventat prima baterie , inventie care a condus la utilizarea electricitatii pentru iluminat la sfarsitul secolului XIX .
Chiar daca bateria este o sursa convenabila de electricitate uti -
lizata in multiple scopuri , ea se uzeaza si trebuie fie inlocuita , fie schimbata .Asadar , bateria nu este o sursa potrivita pentru a genera curent electric unei intregi comunitati.
  Experientele de la inceputul secolului al XIX-lea au dus la dezvoltarea generatoarelor moderne.

Motoare cu curent continuu


Curentul continuu este un curent electric care circula intotdeau -
na in aceeasi directie dinspre o baterie sau orice alta sursa . Daca se conecteaza o baterie la la bobina unui motor electric simplu , aceas - ta se comporta ca un magnet, avand la un capat polul nord si la celalalt polul sud . Intrucat polii opusi se atrag , polul nord al bobinei este atras de polul sud al magnetului permanent , iar polul sud al bobinei este atras de polul nord al magnetului permanent . Aceste forte de atractie produc rotirea bobinei .
Totusi , un schimbator automat numit comutator schimba direc -
tia de circulatie a curentului electric prin bobina .Cumutatorul unui motor de curent continuu simplu este alcatuit dintr-un inel de cupru taiat in doua si instalat pe un material izolator , pe axa de rotatie .
Capetele bobinei sunt conectate la cele doua capete ale inelului .Curentul electric circula prin intermediul unei perechi de carbuni numiti perii , conectati la partile opuse ale cumutatorului . Rotatia axului face ca fiecare din perii sa fie conectata pe rand la polii bobinei .


Motoare cu curent alternativ


Curentul alternativ isi schimba de regula directia de 50 sau 60 de ori pe secunda . Unele motoare care functioneaza cu curent alter-
nativ au un rotor alimentat cu curent prin intermediul unui cumutator , la fel ca si in cazul motoarelor cu curent continuu . Insa la majoritatea motoarelor cu curent alternativ , rotorul nu este conectat , motorul functionand in acest caz pe baza unui principiu numit inductie . Curentul alternativ care circula prin fluxurile statorului produc un camp magnetic , ca si cel produs de rotirea unui magnet permanent . Acest camp mobil produce un camp in fluxurile rotorului ,magnetizandu-l . Astfel , el se roteste , din cauza respingerii polilor
sai de actre campul magnetic care il inconjoara .
Rotorul poate fi prelucrat din bare de cupru sau de aluminiu , co-
nectate la capete la doua inele metalice . Ansamblul rotorului seama-
na cu o cusca , motiv pentru care acestui tip de motor i se mai spune
si motor-cusca de veverita.


Motoare sincrone


La motoarele prin inductie , rotorul se misca mai incet decat
campul magnetic care il inconjoara . La motoarele sincrone , rotorul
se misca in acelasi timp cu campul magnetic care il inconjoara . Un
motor sincron simplu este constituit dintr-unul sau mai multi magneti
permanenti , polii acestora fiind atrasi de polii opusi ai campului magnetic inconjurator , astfel incat se rotesc cu aceeasi viteza . La
unele motoare , rotorul nu este un magnet permanent , ci un electro-
magnet , dar principiul de functionare este acelasi . Un alt tip de mo-
tor sincron foloseste flucturatiile de curent alternativ pentru a pro-
duce un camp magnetic care determina rotirea unei roti zimtate.
Acesta este principiul de functionare a unor ceasuri electrice.
Majoritatea motoarelor electrice genereaza miscare circulara.
Unele au insa spirele stativului liniare ,producand un camp magnetic
liniar , care va atrage materiale conductoare . Acest tip de motor se numeste motor prin inductie liniara si este utilizat pentru a pune in
miscare usi glisante , benzi pentru bandaje la aeroporturi , precum si
la conducerea unor trenuri de mare viteza .


3. - MOTOARE CU BENZINA -

Motorul cu benzina a revolutionat transportul la inceputul a -
nilor 1900 . Pe sosele , vehiculele cu aburi si gaze au cedat locul ce-
lor cu benzina . In aer , pana la aparitia motorului cu reactie doar
motoarele cu benzina asiguraau energia necesara zborului .
--------------------------------------------------------------------------------
Motoarele cu benzina , asemenea motoarelor DIESEL si celor de rachete , sunt motoare cu ardere interna . Combustibilul arde in in-
teriorul acestora pentru a asigura energia de miscare . La un altfel
de motor , vaporii de benzina sunt amestecati cu aer si aprinsi de o
scanteie . Amestecul de benzina si aer arde atat de repede incat ex-
plodeaza si gazele produse se dilata rapid . Aceasta dilatare impinge
un piston printr-un cilindru , iar miscarea pistonului roteste un ax
pentru producerea miscarii de rotatie . La motoarele mari actionea-
za mai multe pistoane si mai multi cilindri in succesiune rapida ,pen-
tru a produce o forta de torsiune mai uniforma . La motoarele cu
benzina rotative , care nu au cilindri , gazele actioneaza direct un
rotor .


Motoare in doi timpi


Cel mai simplu motor cu benzina cu cilindri , folosit la unele masini mici si la multe motociclete , este motorul in doi timpi. Pentru
fiecare piston ciclul de operare are doua faze . Intai pistonul urca in
cilindru pentru a comprima un amestec de combustibil si aer in spa -
tiul de deasupra sa . In acelasi timp , o noua incarcatura de amestec este aspirata pe sub piston . O scanteie produsa de o tensiune inalta ,
aprinde amestecul comprimat , si gazele care explodeaza imping pis-
tonul in josul cilindrului . Noul amestec impinge gazele arse in afara
printr-un canal de evacuare , si el insusi comprimat cand pistonul
urca din nou .
Cand se afla sus , pistonul blocheaza canalul de evacuare , astfel
gazele dilatate nu pot iesi . Acest canal se deschide cand pistonul
ajunge jos . Pozitia pistonului controleaza , de asemenea , canalul de
admitere a amestecului de combustibil si aer si canal deversor.
Miscarea de sus - jos a pistonului roteste un ax numit arbore
cotit cu manivela . De arborele cotit este asezat un volant greu , care
continua sa se roteasca dupa ce pistonul a ajuns in pozitia cea mai joasa . Astfel , volantul transforma exploziile de energie provocate de coborarea pistonului , intr-o miscare continua relativ uniforma ,
si impinge pistonul inapoi in sensul cilindrului in a doua parte a fie-
carui ciclu .
Motoarele in doi timpi sunt relativ ieftine , dar sunt ineficiente in transformarea combustibilului in energie de miscare . Din acest
motiv , majoritatea motoarelor mai mari functioneaza pe ciclul mai
eficient in patru timpi .


Motoare in patru timpi


La un motor in patru timpi exista patru faze in operarea fiecarui piston . La prima miscare in jos , numita cursa de admisiune,
amestecul de combustibil si aer este aspirat deasupra pistonului .
Apoi pistonul se misca in sus , comprimand amestecul , aceasta a doua faza fiind numita timp de compresiune . Amestecul comprimat
explodeaza datorita unei scantei , impingand pistonul in jos in cea dea treia faza , numita cursa utila sau activa . Apoi pistonul urca din
nou , de data aceasta expulzand gazele arse . Dupa aceasta a patra
faza , numita timp de evacuare , procesul se repeta .
Desi motorul in patru timpi este mai eficient decat cel in doi
timpi , doar in jur de a treia parte din energia combustibilului este
transformata in energie utila de miscare . Restul se pierde . Proble -
ma principala se datoreaza miscarii oscilante (de `du-te-vino`) a
pistoanelor . Fiecare piston , osciland de mai multe mii de ori pe
minut ,consuma o parte din energia asigurata de combustibil .